De ce bate Romania pasul pe loc
Și o să continuie să îl tot bată dacă nu ne trezim. E o bătaie pe care ne-o dăm singuri.

 

I) TEORIA

Pentru a face trecerea de la o societate pre-modernă la o societate modernă* e nevoie ca următoarele patru puncte să fie îndeplinite:

1) conștientizarea înapoierii – pentru a putea progresa, prima dată trebuie să realizezi că ești rămas în urmă (să realizezi nu înseamnă doar să conștientizezi asta, ci și să o poți accepta și să înțelegi de ce, pentru a genera o schimbare);
2) o luptă între elitele vechi și elitele noi care să fie câștigată de elitele noi – în mod natural, elitele noi doresc să genereze schimbarea către o societate modernă, însă elitele vechi se opun deoarece au multe avantaje de pierdut;
3) aplicarea proiectului de modernizare. Care înseamnă, în definitiv, un triumf al libertății. În ce constă acest triumf? Alegeri cu adevărat libere, ceea ce înseamnă inclusiv să ai între ce alege, nu între diferite aspecte ale aceleiași neo-securități, separația adevărată a puterilor în stat, libertate de gândire și de exprimare, imposibil de atins fără un bun sistem de educație, libertatea presei, nu presă cumpărată la găleată, ca acum în România;
4) ecourile modernizării trebuie să ajungă peste tot – în orice colț al unei țări, respectiv în orice cartier al orașelor.

 

II) PRACTICA: DE CE ESTE ROMÂNIA ÎNAPOIATĂ?

În Romania se vorbește des despre procesul de modernizare, iar autoritățile se tot prefac de ani de zile că merg în direcția corectă.

După răsturnarea de regim din 1989, țara noastră s-a întors, de facto, unde era în 1947, minus monarhia, reluând procesul de modernizare, însă aproape cu aceiași oameni care conduseseră în perioada regimului comunist (nu aveam alții). Deși din 1990 și până în prezent, septembrie 2022, Romania a făcut progrese remarcabile – aderarea la NATO și la Uniunea Europeană – și a reușit să își păstreze integritatea teritorială – spre deosebire de vecinii din fosta Iugoslavie -, la nivel de mental colectiv s-au schimbat puține și nu neapărat în bine.

Iar una dintre cauzele principale pentru care România bate pasul pe loc și nu va reuși prea curând să parcurgă ultima etapă a procesului de modernizare este faptul că, în teritoriu, conducătorii comunităților ar avea totul de pierdut dacă ar exista cu adevărat libertate, transparență și reformă.

Iar comunitățile locale, amețite de promisiuni, complice la “democrația de cumetrie” (botezată așa, cu voia dumnevoastră, chiar de Ion Iliescu) sau părăsite de tineri și de cei mai dinamici membri, s-au predat. Subzistă într-o cârdășie perversă cu “liderii”.

 

III) STUDIU DE CAZ: LA NOI, LA SINAIA

Ce putere au autoritățile locale? Enormă, în condițiile în care puterea nu este în niciun fel chestionată sau îngrădită de societate. În numele autonomiei locale, primarii au fost desemnați să numească oameni în funcții. Iar asta s-a dovedit, evident, în lumea noastră semi-balcanică și post-comunistă, o binecuvântare pentru favoruri, hatâr și subdezvoltarea satelor, comunelor, orașelor, județelor, regiunilor, capitalei și întregii țări. Căci, firesc în sub-cultura noastră tribală, primarii numesc în funcții după simpatii/apartenențe politice și bunul plac și nu pe criterii de meritocrație (eroare capitală!). Și iată Romania de astăzi, unde impostorii și tăntălaii ocupă cele mai înalte funcții, iar cetățenii se întreabă: de ce merge totul din rău în mai rău? Uite de asta!

Așa se întâmplă și la Sinaia, oraș condus de 18 ani de zile de grupul  cunoscut pe plan local ca “gașca Oprea”, formată din primar plus prieteni, rude și iubiți ai primarului.

În 2004 părea că totul pornește bine și că, după mandatul catastrofal al primarului pahar-plin-nu-fac-nimic Ion Bucur, orașul a intrat pe mâini bune și merge spre modernizare. Însă, la foarte scurt timp după preluarea puterii de catre Vlad Oprea, prin oraș a început să se audă că lui X i s-a permis un lucru, dar lui Y nu i s-a permis același lucru, deși ambii aveau teoretic aceleași drepturi, însă Y nu făcea parte din cercul apropiat al primarului. De atunci a fost limpede pentru toți că pentru a putea realiza ceva în Sinaia trebuie să faci parte din gașcă, care nu este cerc-închis, ci deschis, gata oricând să primească noi persoane, cu condiția obligatorie ca acestea să se pună activ-euforic în slujba lor. Sigur, e o formă de sclavie cu beneficii. Dar, omul cel mai bogat este omul cel mai liber. Asta nu s-a înțeles încă la Sinaia.

Implicit s-a înțeles clar că orice dovadă de impolitețe, chiar și o banală privire în care ochiul ager al găștii poate simți o lipsă de smerenie, va fi cântărită ca nesupunere. Și că, pe cale de consecință, orice șansă pentru a mai face/obține ceva a devenit minimă. Aceasta este însăși esența feudalismului! La Sinaia nu se trăiește în secolul XXI, ci într-un prelungit ev mediu, în care domină tribul, rangul și protecția. Așa funcționează (adică nu funcționează) o societate rămasă semnificativ în urmă. Sinaia nu are nicio treabă cu mileniul curent!

Esența liberalismului, ideologie de la care primarul Vlad Oprea se revendică, este libertatea individuală. Libertatea individuală nu înseamnă egoismul pur, de talcioc, cum greșit s-a înțeles în orașul nostru de munte (și nu numai la noi). Nu. Libertatea individuală înseamnă că fiecare om ar trebui să poată să-și exprime valoarea, creativitatea și să joace un rol activ și util în societate, iar la rândul ei societatea nu intervine pentru a zdrobi această libertate fundamentală. Nimic mai departe de noi, de Sinaia, de România.

Stau și mă întreb: ce libertate poate avea un individ care știe că la cea mai mică dovadă de nesupunere va fi văzut ca dușman, că i se vor pune bețe în roate sau va fi concediat, că nu va primi autorizații, că va avea mari probleme în a-și găsi un job în Sinaia sau, mai rău, că va fi amenințat cu cine-știe-ce represalii? Ce liberalism e ăsta? Liberalism de tip Vlad Oprea (și alți primari ca el), adică o întoarcere la trib și nu pași spre modernitate.

Iar când îți pui toți iubiții în funcții, când 80 din 100 de angajați ai Primăriei sunt rude între ele sau prieteni de-ai primarului și când aceleași firme de casă câștigă contractele pentru lucrările din oraș, e clar că nu ai de-a face cu o societate modernă, ci cu una pre-modernă. Cu un trib care a capturat resursele și le alocă după bunul plac.

Apropo de lucrări: acestea durează, durează și tot durează. Cu toții știm că în Sinaia orice lucrare se va întinde pe ani de zile, chiar dacă este vorba de o străduță de numai o sută de metri sau de un mic parculeț/loc de joacă. Rețeta Vlad Oprea e clasică: lucrările încep undeva pe la mijlocul mandatului, de obicei toamna, se sapă ceva, apoi totul se lasă de izbeliște peste iarnă (vai Doamne, a nins și nu se mai poate lucra, iar noi nu ne așteptam să ningă atunci când am început lucrările!), urmând să se continue în primăvara următoare și să se termine abia un an mai târziu, vara, fix în campania electorală. Sinăienii știu și faptul că iarna nu se deszăpezește mai deloc și că trotuarele din Sinaia formează un uriaș patinoar (nedorit) pe care mulți și-au rupt picioare și și-au spart capetele – spitalele din Azuga și Ploiești stau mărturie, și că autorizațiile de funcționare a chiosculețelor din centrul orașului & parcul Ghica și apartamentele ANL sunt împărțite exclusiv pe criterii de simpatii PNL-iste sau chiar dragoste declarată direct primarului.

 

IV) ȘI CETĂȚENII UNDE SUNT? CUM ESTE ABANDONATĂ O SOCIETATE

Modul în care este condusă Sinaia de 18 ani a dus la depopularea orașului și la exodul minților luminate, spre București, Brașov sau străinătate, fiindcă oamenii capabili nu ar fi acceptat niciodată statutul de supuși umili ai găștii Vlad Oprea, subalterni ai ranchiunosului eu-decid-tot-city-manager Marian Panait, ai cumnatului ’’bisnismen’’ Remus sau batjocura minionilor Gonț, imuni la bun-simț, plus purcelușul vesel Yes-man Paul&Shark Danben, adus de la Buftea. Sub umbrela Vlad Oprea cu toții au crescut financiar în câțiva ani cât alții în șapte vieți. Să tot fii lacheu și lingău al puterii?! Nu și dacă ții la valori elementare, precum, așa cum am arătat, libertatea.

Dar pe partea economică direct – deocamdată, duduie treaba. Sunt de notorietate construcțiile de vile și blocuri de apartamente (vezi recenta ”investiție” de vis-a-vis de Deutsche Markt, aproape de hotelul Internațional), faptul că Gonților le-a dat pe mână toate afacerile din parcul Ghica și că au fost numiți șefi la instituții gen Electrica (ce e un ohm, Teo?) sau Sinaia Forever. Toți aceștia s-au transformat peste noapte din cetățeni modești (nu e o rușine) în bogații tupeiști ai orașului (e o rușine).

Întrebări de o mie de puncte: oare cine deține acțiuni la Meel-Electric SRL? În ce oraș o fi principalul punct de lucru al acestei firme care asigură mentenanța iluminatului public pe raza orașelor Băicoi-Azuga? Indiciu: utilajele acestei firme sunt deseori văzute staționând pe str. Valea Rea nr 1. Curaj, sinăieni, știți răspunsul!

De ce tac, deci, sinăienii? În primul rând, din cultura obedienței. În al doilea rând, din complicitate, din acel cancer al gândirii care este: dacă nu curge, tot pică ceva. În al treila rând, pentru că nu mai are, în mod obiectiv, cine să se revolte.

La Sinaia au rămas aceste categorii:

  • oameni care preferă să-și facă viață în afara legăturilor cu autoritățile, care cred că se descurcă paralel cu statul;
  • oameni care sunt total dependenți de capriciile puterii locale, bugetari cu lesă;
  • oameni care s-au predat și nu mai așteaptă decât sfârșitul, s-au obișnuit de mulți ani cu biciul pe cârcă și nici nu-l mai simt.

Revenind la exodul celor capabili, numai din generația mea există absolvenți de arhitectură, construcții, literatură, IT, biologie, medicină și farmacie, psihologie, matematică, finanțe și economie – lesne de intuit că și în celelalte generații situația e asemănătoare – deci Sinaia anului 2022 trebuia să fie plină de oameni culți, cinstiți și capabili, care să continue traditia de oraș special, regal.

În schimb, când te plimbi prin Sinaia, te lovești la tot pasul de incultură, de sărăcie, de mâncătorime și, ca o consecință inevitabilă a acestor probleme, de joburi plătite mizerabil (unele dintre cele mai mici salarii din țară!).

Ei (gașca) asta și-au dorit în mod expres – gentrificarea și îmbătrânirea orașului – pentru a-și conserva puterea (pe pensionari îi păcălești ușor la alegeri, mai ales dacă fluturi în aer câteva carduri gratuite de autobuz, însă pe cetățenii activi nu îi păcălești cu gargară cu piste suspendate). De ce și-au dorit asta? Pentru a avea pe munte și în centrul orașului turiști avuți, care să cheltuiască mult prin restaurantele și pe la chioșcurile lor, la telegondolă (drumul spre Cota 1400 este închis în mod expres iarna) și la centrele lor de închirieri de echipamente de munte.

Ce au vrut, au dobândit:

  • cetățeni care și-au abandonat condiția de cetățeni;
  • turiști care nu pun întrebări incomode și nici nu ridică pretenții în legătură cu dezvoltarea tuturor cartierelor din oraș.

Centrul, muntele și atât. Restul nu contează. Aici și acum, prin beznă și degradare constantă a comunității sinăiene. (să iasă unul în față să-mi zică că nu este asa!)

După ani și ani în care tinerii capabili au părăsit Sinaia, consecința cea mai gravă a fost nașterea acestei societăți sinăiene mizere, plină de săraci slugarnici la nevoie, de bișnițari și tot felul de pierde-vară, ”șmecheri” hai-hui pe străzile orașului și prin gura mult prea multelor case de pariuri și păcănele, bețivi, găinari fuduli și funcționărime cu spinarea îndoită și nevoi minimaliste de progres. Cultura? La vale! Culturism poate! Mușchi mulți, minte puțină. Educația? Vezi să nu!

Cu școala George Enescu depopulată treptat (în ultimii zece ani nici jumătate din numărul total de clase nu erau utilizate din cauza lipsei de elevi!), cu suprafața-i semnificativ restrânsă (în raport cu anul 2004, când Vlad Oprea a intrat în peisaj – în mandatul lui unul din cele două terenuri de fotbal a fost pierdut, în urma unei ”retrocedări”, iar curtea din fața școlii a dispărut cu totul) și în prezent închisă, pentru o luuuungă renovare, elevii fiind mutați la micuța școală Principesa Maria din cartierul Izvor și la Colegiul M. Cantacuzino, situația din Sinaia a  devenit de la an la an mai tristă. Bineînțeles, în contrapunct cu bravada oficială, care anunță pompos că școlile și comunitatea se transformă în ceva ce n-a văzut nici măcar Parisul.

Oare ce poate produce pentru viitor o astfel de societate lipsită de educație, de prosperitate și de mentalitate sănătoasă? Poate o astfel de societate să producă tineri luminați și prosperitate? Sau va produce (în continuare) mediocritate-în-serie, indivizi ranchiunoși, slugarnici și invidioși, care se vor mânca unii pe alții, distrugând și mai mult comunitatea și speranța într-un viitor mai bun? Mă tem că a doua variantă este mult mai probabilă decât prima. Ce semeni, aia culegi!

Încotro se îndreaptă Sinaia? Anii de domnie ai lui Vlad Oprea au împins-o într-o fundătură intelectuală. Vlad Oprea e un primar pre-modern în gândire și asta nu se poate schimba niciodată. Politicienii de tipul Vlad Oprea trebuie să dispară definitiv, nu doar din primării sau ministere, ci din orice fel de funcții de conducere.

Dacă ar avea un pic de onoare și-ar da demisia. Mai ales în lumina recentelor scandaluri și anchete judiciare. Evident, n-are.

Jos prostia!

 

*Vezi: The Dynamics of Modernization: A Study in Comparative History. by C. E. Black. [Publication of the Center of International Studies, Princeton University.] (New York: Harper and Row, 1966)