Partea a II-a.
Țările care au libertate politică și economică vor fi cele care se vor dezvolta cel mai mult, scria părintele economiei moderne Adam Smith în lucrarea ’’Avuția națiunilor’’, intuind corect încă din 1776 că Statele Unite ale Americii vor prospera cel mai mult în secolele care urmau să vină.
Și într-adevăr capitalismul propus de Adam Smith a înflorit în secolele care au urmat, însă, din păcate, acesta nu a mers mână în mână și cu anumite exigențe morale, fapt ce a condus la versiunea de capitalism mutant pe care o cunoaștem noi astăzi și care are o singură țintă: profitul.
Adam Smith spunea în 1776 că statul, școlile și întreprinderile trebuie constant să le arate oamenilor valoarea și demnitatea muncii lor, să le explice de ce muncesc, ce au realizat și de ce este important ce au realizat, păstrând o componentă morală și de însemnătate în jurul produselor create, făcând astfel și o educație a gusturilor consumatorilor.
În capitalism dictează gustul maselor, iar fără o educație de consum în “free markets” (piețe libere) se vor consuma mai ales servicii și produse stupide. Cu cât societatea e mai primitivă, cu atât va căuta să consume și mai mult gunoi. Și cu cât se consumă mai multe produse stupide cu atât va creste și cererea și producția lor și numărul oamenilor care vor lucra în aceste industrii de producție a produselor stupide, distrugând societățile și împingând și mai mult capitalismul în mâinile unor indivizi care nu au și atributele morale pentru a-l redresa și a-l reface funcțional.
Lăsată de capul ei piața se va duce, așa cum s-a si văzut, spre consum toxic: droguri, alcool, pornografie, păcănele etc. De ce? Răspunsul cel mai la îndemână e pentru că lumea e proastă. Iar oamenii sunt proști fără a fi necesar ca cineva să-i organizeze să fie așa. Sunt proști spontan. Așa sunt ei. Și așa va rămâne o societate dacă nu există o contrabalansare a pieței libere prin educație.
Educația este, deci, extrem de importantă și ea trebuie să meargă în tandem cu libertatea, fiindcă altfel se va ajunge la gusturi comune stupide și la o lume care o va lua razna.
În lumea capitalistă cei care au putere financiară vor avea și putere de decizie și vor putea face regulile jocului. Iar aceștia nu vor schimba niciodată de bunăvoie regulile atâta timp cât ei fac tone de bani, chiar dacă una din consecințele pe termen lung este distrugerea planetei.
Capitalismul nu are frână și dă înainte cu exploatarea pentru că el raspunde numai la un sigur stimul: cererea de consum. Dar resursele planetei noastre sunt finite, nu infinite precum cererea și dorința lor de exploatare… Înțelegeți? Capitalismul, această minunată schemă Ponzi cu resursele, se va prăbuși și va distruge și planeta. Se simte vreun capitalist vinovat? Nu. În interiorul unei avalanșe niciun fulg de zăpadă nu se simte vinovat. Mai mult, fiecare fulg de zăpadă se crede victimă, care e trasă fără voia ei la vale.
Alianța economică BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) ia naștere în iunie 2009, la nouă luni după criza financiară din septembrie 2008. Scopul clamat: salvarea lumii de la dezastrul spre care se îndreaptă din cauza capitalismului deraiat în capitalism imoral. Ținta lor este crearea unei lumi multipolare, nu unipolare capitaliste, cu potențialul de a atenua efectele devastatoare ale capitalismului scapăt din hățuri, care nu are frână și care dacă va fi lăsat să continue va sfârși prin a distruge planeta. Firește, o altă cheie de lectură a apariției BRICS este și dorința acestor noi puteri de a domina ele jocul global.
Și așa ajungem și la adevăratul motiv pentru care Occidentul tot susține Ucraina, dă pachete de sute de miliarde de dolari (ați auzit vreodată de vreun pachet de câteva miliarde de dolari acordat vreunei țări pentru educație sau sănătate? Nu!) și pentru care lumea e la un pas de al treilea război mondial. E un mare conflict de viziune și interese economice.
O altă consecință a capitalismului imoral este disoluția umanității. Dau câteva exemple: când nu te tratează medicul până nu îi dai plicul cu bani; sau când unii dau țepe altora; sau când o firmă iți vinde (sau sugerează să achiziționezi) produse toxice sau dezavantajoase.
Bani, bani, bani și iar bani! Toată lumea aleargă după bani. Vor bani, rapid, prin orice mijloace. Lasă educația – fă un TikTok sau un Instagram. Arată-ți sânii pe OnlyFans. Dă o țeapă pe internet. Disoluția umanității e poate consecința cea mai gravă a capitalismului imoral și principalul motiv pentru care lumea a luat-o razna.
Și cum banii sunt aceiași fie că vin din mâna unui prost, incult, ticălos, fie că vin din mâna unui om educat sau impecabil moral, giganții economici din piața liberă nu dau doi bani pe educație. Cine e educat, bine, îi luăm banii. Cine e prost, iarăși bine, îi luam și lui. Banii sunt aceiași indiferent din mână cui provin.
Numai că fiind semnificativ mai mulți proști decât deștepți pe lumea asta (și în număr absolut mai mulți decât oricând înainte, fiindcă populația lumii a trecut de opt miliarde) aceste companii au început să creeze mai multe produse pentru proști și odată cu asta și reclame stupide. Mass media face la fel oferind numai divertisment pentru gloată. A mai murit ceva frumos – plăcerea de a te uita la televizor.
Mai mult, în secolul XXI, s-a ajuns la situația în care nu-i mai poți spune nimic prostului. Prostul a fost urcat de capitalismul imoral pe un piedestal, deoarece e cel mai valoros client al acestuia. Desăvârșirea dezastrului.
Adam Smith, părintele liberalismului economic și politic, e împotriva interzicerii produselor stupide. Nu asta e soluția. Adam Smith ne spune că trebuie să existe libertate, ceea ce presupune și libertatea de a fi prost. Pe scurt: e interzis să interzici. Ce trebuie făcut este să educi oamenii ca în aceste condiții de piețe libere să aibă gunoiul pe tarabă, dar să nu îl aleagă. Lasă acolo păcănelele să existe, nu le interzice în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori (precum Sinaia). Trebuie făcută educație ca să nu le mai treacă nimeni pragul. Lasă-l pe Dugheană să cânte la Untold, să facă pe maimuțoiul, nu-l opri, nu-l amenda. Ideal e să nu meargă nimeni să-l asculte. Piața se va autoregla și ne mai existând cerere pentru păcănele acestea vor dispărea de la sine. La fel și cu Dugheană – nefiind cerere nu-l vor mai chema a doua oară. Educația ne va duce pe o treaptă superioară că entități umane. Lipsa ei ne ține în subsolul piramidei trebuințelor și a problemelor mărunte.
Capitalismul e bun, dar numai dacă e contrabalansat prin educație. Altfel e nociv. Persoanele fară educație consumă produse stupide și lumea se umple de gunoi. Dacă ar fi contrabalansat de educație, așa cum propunea Adam Smith, oamenii ar consuma mai multe cărți, mai multe spectacole, mai multa cultură, s-ar uita la documentare și nu la divertisment de grotă, ar avea idealuri mai înalte decât bani, sex și distracție, iar era noastră ar fi altfel și nu am mai trăi într-o lume nebună.
Adam Smith a fost mult prea optimist față de natura umană, iar asta se vede clar în lucrarea sa ’’Teoria sentimentelor morale’’. Iar faptul că deraierea capitalismului are ca punct de plecare SUA e pentru că aceasta a fost cea mai evoluată țară. Ar fi deraiat din România dacă eram noi în avangarda capitalismului. Nu America e principala problemă, ci natura umană.
Dar asta nu știa (sau ignora) Adam Smith: și anume mereu, implacabil, se va ajunge la ’’Lemnul strâmb al omenirii’’*. Iată prima din seria de vești proaste pe care le anunțam: lemnul omenirii e strâmb și așa va rămâne până la sfârșit.
Mergem mai departe cu explicațiile pentru sentimentul actual că lumea a luat-o razna și ne oprim în septembrie 2008. Criza financiară declanșată de căderea unei mari bănci de investiții newyorkeze, Lehmann Brothers, destabilizează încrederea în sistemul bancar și economia mondială. Se ridică întrebări față de modelele actualele economice și se naște ideea că o reașezare a valorilor e absolut necesară.
Este furtuna perfectă care îi permite lui George Soros să apese și mai tare pedala de accelerație pentru a pune în practică ideile mentorului său, filosoful austriac Karl Popper: o societate deschisă – an open society.
*vezi Isaiah Berlin, ”Lemnul strâmb al omenirii”
