Partea I. Această serie de articole reprezintă o încercare de a înțelege ce trăim în prezent.

De curând am terminat de vizionat sezonul doi al ’’The Gilded Age’’, o incursiune spectaculoasă în splendoarea societătii New Yorkeze de la sfârșitul secolui XIX, un serial cu acțiunea amplasată în momentele cheie ale expanisiunii științei și industrializării, o adevărată epocă de aur, în care se nășteau brandurile iconice din sectorul bancar si industrial pe care multi dintre noi le cunoastem astăzi. Era epoca deciziilor care urmau să genereze o creștere economică ulitoare, care în secolul XX propulsa America la rangul de principală putere economică, industrială și științifică a lumii. Erau anii care aveau să definească idealul american, celebrul vis american și direcții clare de urmat în viață: prin muncă oricine poate să pornească de jos și să ajungă sus; investițiile în cercetare sunt combustibilul care dezvoltă o națiune; productivitatea e cheia pentru un salarii bune și un trai prosper.

Nu pot să mint: filmele și seriale de genul ăsta îmi induc un puternic sentiment de regret că nu m-am născut atunci, acolo. Să ajung în America, în special la New York, a fost dintotdeauna cel mai mare vis al meu, încă de când eram foarte tânăr, vis pe care mi l-am împlinit imediat ce am încasat primul salariu de medic în Franța.

Doar câțiva ani mai târziu de la acea primă excursie newyorkeza privesc America și n-o mai recunosc. Pare că toate valorile și principiile pe care această minunată țară s-a clădit și le-a oferit ca model unei lumi întregi s-au inversat. A înnebunit lumea? Cum? Când? De ce?

Acest fapt – răsturnarea valorilor – m-a bulversat și m-a măcinat mult timp. Am început să caut informații, să citesc și să discut pe acest subiect cu prietenii mei actuali, care nu întâmplător sunt mai inteligenți ca mine. De ce pare că lumea ar fi luat-o razna, că e imposibil de înțeles? Ce se întâmplă cu America? Care e explicația?

După lungi discuții, analize, lectură și documentare urmărite am ajuns, cred eu, la o explicație pentru nebunia care caracterizează secolul XXI, secol în care valorile au fost integral răsturnate, educația și-a pierdut relevanța, nimeni nu mai vrea să învețe o meserie și să muncească, dar toți vor bani rapid, mass-media oferă mai mult gunoi decât informații utile, reperele au dispărut etc.

Vă spun de acum: nu am vești bune. Dacă nu doriți să aflați veștile proaste puteți întrerupe lectura aici.

E un fapt stabilit (dar prea puțin cunoscut), am mai spus-o aici: istoria funcționează mai ales ca o mișcare de pendul. Dau un exemplu: dacă pe vremea comunismului românii nu prea aveau mâncare, acces la distracție și pașaport ca să călătorească, în epoca care a urmat pendulul istoriei i-a dus fix în direcția opusă: grătare, distracție, chefuri “fară număr”, hedonism și mult visatele excursii peste hotare.

Asta s-a întâmplat și în SUA. Numai că, aici, fiind vorba de un colos care funcționează și ca profesor ce arată întregii lumii direcțiile ce trebuie urmate, implicațiile sunt mult mai serioase.

Astfel, Statele Unite ale Americii au trecut de la o eră în care accentul era pus pe muncă, încredere, seriozitate, prestanță, eleganță și rafinament, dar în care – e adevărat – rasismul era răspândit (situație foarte bine prezentată în ‘’The Gilded Age’’), în care minoritățile sexuale erau blamate și femeile jucau un rol secundar în societate, la o eră complet opusă.

Lupta contra rasismului și a oprimării minorităților sexuale sau minimalizarea rolului femeii în societate a început în America undeva pe la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Putem spune că ușor-ușor, cu timpul, s-au corectat multe dintre erorile trecutului. Așa e. Foarte bine! Numai că acum, în zilele noastre, pendulul a ajuns tocmai în capătul opus aruncând aceste idei bune în fanatism, făcându-le să exprime ceva rău. S-a trecut de la o extremă la alta, iar asta nu e bine niciodată.

Anticii știau că întotdeauna calea cea bună este cea moderației. Epoca recentă este una a excesului. Ba chiar a unui exces care vestește sfârșitul. Nu doar al civilizației americane (și, prin extensie, occidentale, lumea în care și Romania s-a zbătut să se integreze după 1990) – sfârșitul pur și simplu al umanității.

Grație mijloacelor mass-media, îndeosebi a rețelelor de socializare, ideile corectitudinii politice (în forma lor radicală) răsună astăzi puternic și amenințător. Au ajuns să semene ghilotinelor. Și toate aceste excese de corectitudine politică au slăbit și slăbesc în continuare SUA. De ce? Pentru că se fac cu pumnul în gură și cu cuțitul la gât.

În ziua de azi e suficientă o simplă declarație, fie ea extrasă dintr-un alt context, pentru ca unii să își piardă jobul sau să își distrugă cariera. Ăsta e extremismul woke, un virus care a afectat rațiunea stângii și dreptei politice.

O altă țintă a acestei doctrine nefaste este să distrugă în timp din mintea oamenilor voința de a rezista despotismului. Din teama de a pierde din cota de popularitate și finanțare majoritatea companiilor, mass-media, universităților și politicienilor au aderat la intransigența woke care trasează practic o limită libertății de exprimare. În sens invers, laudatio pentru corectitudinea politică și tot ce exprimă ea, îi ajută pe cei care o rostesc să fie mai bine văzuți și chiar să sară etape importante în carieră. Iar asta e foarte periculos pentru orice națiune.

Și iată cum o parte dintre oameni tac de teama oprobiului corecților politici radicali, talibani ai “binelui făcut cu forța”, iar ceilalți dau înainte cu corectitudinea politică indundand lumea cu LGBTQ+, transgenderi, pronumele transgenderilor, idei extreme cum că toți copiii sunt liberi să-și aleagă și să-și schimbe sexul, că-n pașapoarte și în alte acte oficiale trebuie să apară și alte sexe pe lângă cel masculin și cel feminin, #MeeToo-uri, BLM urmat de WhiteGuilt și altele de acest gen.

Politicienii, de teama să nu-și piardă locul la masa puterii, au aderat imediat la mișcarea asta (corect, ei ar adera la orice ca să-și păstreze funcțiile și beneficiile). Fiind controlate de privați, mass-media și companiile de tehnologie au, evident, doar interese financiare. Ele s-au integrat rapid în mișcarea aceasta, care și-a pierdut busola și discernământul, împânzind refrenul ’’moralității’’ woke în toată lumea. Și așa s-a ajuns la crearea unei situații extrem de periculoase nu doar pentru America, ci pentru întreaga lume.

Promovarea continuă a ideilor extremei stângi woke și bravada revanșardă a minorităților oprimate în trecut va duce la prăbușirea idealului american. Asta dacă nu cumva s-a întâmplat deja. Iar prăbușirea unui ideal este primul semnal al prăbușirii unui imperiu. Înțelegeți implicațiile?

Dar dacă pică America, nu pică oricine. Pică ditamai gigantul. Și trage și lumea după el. Iată efectele pendului istoriei: America de la sfârșitul secolului XIX se ducea în sus, iar America din secolul XXI se duce în jos.

Poate veți spune că exagerez. Nu înțelegeți greșit: n-are nimeni nimic cu homosexualii sau lesbienele – să se culce cu cine vor, nu are nimeni treabă, asta e o chestiune privată precum PIN-ul de la cardul bancar. La fel nu are nimeni nimic împotriva prezenței femeilor sau a negrilor în funcții importante sau de conducere. E cineva sănătos la cap împotriva ideilor astea? Nu!

Dar mișcarea de extremă stangă woke, prin efectul de tornadă generat de mass-media & social-media, a împins ideile de dezvoltare ale societății americane (și a fraților lor – Canada și Marea Britanie) într-o direcție greșită cu repercursiuni în selecția studenților la universități, a cadrelor universitare, a actorilor dintr-un film, a scenariilor de film, a reclamelor pe care le vedem/consumăm etc, noile criterii de selecție fiind culoarea pielii sau apartenență la o anumită minoritate sexuală.

Din nou se poate spune: ce dacă nu mai intră la universitate doar cei cu note bune la concursurile de admitere, ci doar o parte din ei, iar restul locurilor sunt oferite minorităților de tot felul? Las’ să aibă și aceștia șansă la educație, să aibă reprezentanți în universități și în funcții înalte, pentru ca mai târziu dintre ei să se ridice alți lideri care să ducă mai departe ștafeta, evitând astfel întoarcerea la greșelile din trecut. Corect și asta. Numai că toată această mișcare woke nu e ținută în bine în hățuri și nu mai are frână. Ne îndreptăm spre o dictatură a acestor minorități.

Mișcarea deraiază și deraiază des. Enervează. E un asalt continuu asupra libertății noastre mentale. E frustrant faptul că se vorbește mai mult despre transexuali decât despre laureații Premiului Nobel în fizică sau medicină. E anormal și are repercursiuni reale: atentate contra minorităților sexuale și posibila declanșare a unui război mondial nuclear.

În multe dintre declarațiile sale președintele Rusiei face referire la decăderea morală a Vestului. Ei bine și la woke-ismele astea se referă. Nu le vrea lângă Rusia și nici la poarta sa. Iată una din cauzele războiului din Ucraina.

Toată aceasta mișcare extremistă woke a destabilizat lumea. Auzim deseori expresia ’’a înnebunit lumea’’ și să știți că așa și e.

Cum s-a ajuns aici? De ce lumea din zilele noastre pare a fi luat-o razna? Sunt mai multe cauze, dar două dintre ele au avut impactul cel mai mare, devastator:

  1. Capitalismul imoral;
  2. O serie de viziuni prea optimiste față de natura umană.

Continuăm cu prima dintre cauze, capitalismul imoral, copilul sclerozat la cap al libertății.

Partea a II-a – click aici.