Lăcomia omoară pădurea, omoară Sinaia, ne face prezentul irespirabil și ne otrăvește viitorul.

 

De ce e Sinaia – Sinaia?

Sinaia a devenit Sinaia pentru că a fost binecuvântată să se afle într-o zonă împădurită, între munți.

Toată istoria noastră (de care avem atâtea motive să fim mândri!), faptul că a fost un oraș aproape de granița cu Transilvania, extraordinar de bine amplasat pentru a deveni reședință regală – toate acestea sunt consecințele faptului că Sinaia este înconjurată (protejată) de munți si de pădure.

Însă lăcomia fără margini a mai marilor orașului și ai apropiaților lor (”bisnismeni” de casă) face ca acest avantaj natural al Sinaiei să fie pus în pericol pentru un pumn de dolari. Dacă Sinaia începe să nu mai fie înconjurată de pădure, iar munții încep să fie doar suport pentru clădiri (o să-și cocoațe vilele până-n vârf de munte?), vom pierde farmecul, autenticitatea. Pe scurt: o să dispărem.

Felul în care pădurea din Sinaia este mutilată e similar cu ce se întâmplă în toată România. A devenit un fapt banal, nu e excepțional. România toată se scufundă după o rețetă similară. E distrusă după o rețetă similară. Dispare după o rețetă similară. Politicienii românii au dat gazele, petrolul, pădurile, apele țării pe nimic. Așa s-a ajuns ca o mare parte dintre români să locuiască în localități sărăcite, cu mult gunoi, multă poluare, irespirabile. Tocmai de aceea, fiindcă nu este în situația acestora, Sinaia trebuie prețuită, îngrijită și protejată! De ce se înghesuie toți sa vină la Sinaia? De ce vezi coloane de mașini? Fiindcă Sinaia, ca toate orașele de munte, are o proprietate extrem de prețioasă: aerul curat. Pentru asta vin. Nu pentru mall-uri și restaurante – au mai mișto la Bucuresti.

Defrișările în Sinaia au atins un ritm halucinant, aberant, delirant. Se fac averi pe seama copacilor din Sinaia, în același timp se distruge prezentul și se îngroapă viitorul localității. Ce vom mai respira? Bani? Nu se poate! Desigur, unii vor pleca să-și toace averile pe alte meleaguri, unde aerul va fi respirabil fiindcă localnicii de acolo nu s-au lăsat călăriți ca niște ponei. Alții, cei mai mulți – praful de pe tobă, veșnica pomenire.

Tot înainte spre irelevanță!

Acest furt al propriei căciuli va accentua transformarea Sinaiei într-o localitate oarecare, irelevantă, cu un aer la fel de poluat ca-n București, cu planuri de construcție urbanistică alandala, în care vor tot fi noi blocuri și vile, dar nu vor mai fi păduri. Nici oameni sănătoși.

Tăierea pădurilor vine la pachet cu alunecări de teren și cu posibilitatea unor inundații, cu distrugerea habitatului natural al animalelor (urși și porci mistreți prin oraș – sună cunoscut?) și cu o cascadă de probleme climatice. Fără armonie cu natura, din Sinaia va mai rămâne doar o amintire și povestea unei lăcomii fără margini. Dublată de o nesimțire pe măsură. Deopotrivă a autorităților cât și a marii majoritați a locuitorilor. Pentru că da, marea majoritate a sinăienilor nu sunt inocenți. Sunt vinovați! Mulți aplaudă ca niște foci proaste atunci când trece primarul pe stradă, și se gudură pe lângă acei așa-ziși oameni de afaceri, dându-le falsa impresie că-s oameni de calitate, respectabili, care fac bine ceea ce fac. Altii, resemnați, s-au învățat să tacă și să înghită, să își țină ochii închiși, gura mică și urechile astupate. N-au văzut, n-au vorbit, n-au auzit, la fel ca în orice teritoriu dominat de afaceri cu iz mafiot.

Complicii

Iar cei care s-au înstăpânit peste oraș, peste păduri, ape și vieți, colecționarii de suflete moarte, nu vor plăti prea curând, la cum se prezintă justiția din România, și anume ca un cățel de companie, gata să facă aport la toate manevrele politicienilor și ”bisnismenilor” mioritici (în realitate escroci, bișnitari).

La noi, oamenii de afaceri nu sunt oameni de afaceri. N-au fost niciodată. Prea rare sunt exemplele cu oameni și afaceri de real succes, recunoscute pe plan european sau internațional. La noi sunt oameni de jaf, care distrug tot, de la localități la ecosisteme, fără niciun respect față de natură și față de istorie. La fel, oamenii politici nu sunt politici – slujesc propriul interes, nu pe al cetațenilor – administrează după bunul plac și în folos propriu proprietatea publică, făcând-o, prin hocus-pocus, să devină privată. Orientează curgerea banilor către buzunare private și atâta tot. Mamă, câți au sughițat acum!

Întrebare: la sfârșit, după ce veți defrișa toată Sinaia, ce veți respira, nesătuilor? Chiar nu vă crapă obrajii de rușine? Evident, nu.

Apelul către lichele e întotdeauna zadarnic… Dar cetățenii? Sinăienii unde sunt? Ce mai sunt? Au ajuns niște absenți din propriile vieți, incapabili să reacționeze chiar și atunci când le sunt luate pădurea, amintirile, aerul și viața? Fără apetit pentru revoltă, cei care doar observă si spun ”Asta e, n-avem ce face!”, nu mai sunt victime. Sunt în cârdășie, sunt complici!

Sinăieni, revoltați-vă! Cereți-le socoteală celor care au uitat că au fost aleși pentru a administra și nu pentru a distruge orașul. În fond e pădurea voastră, sunt amintirile voastre, e aerul vostru, e viața și viitorul vostru la mijloc!